România a atras în primii cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană circa 25% din fondurile comunitare care i-au fost alocate, respectiv 9,3 miliarde de euro dintr-un total de 35 de miliarde. Cu toate acestea, atât statul, cât şi mediul privat trebuie să-şi concentreze eforturile pe majorarea acestui procent, în condiţiile în care este necesar să atragem surse de finanţare care nu măresc datoria externă, este de părere Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României.

„Ca să vă dau un ordin de mărime, la sfârşitul anului 2011, totalul datoriei externe a României, deci privată plus guvernamentală era de circa 98,4 miliarde de euro. Sau, ca să ţinem mai uşor minte cifra, circa 5.000 de euro de român”, a subliniat economistul.

Lazea a argumentat că din totalul datoriei externe, împrumuturile contractate post aderare au reprezentat 57 de miliarde de euro, în timp ce suma atrasă de România prin investiţii străine directe, transferuri private şi fonduri europene a fost de circa 50 de miliarde de euro.

„Circa 9,3 miliarde de euro au fost fonduri post aderare. Important totuşi de spus este că sunt 9,3 miliarde dintr-un total alocal României de 35. Cu alte cuvinte, cifra reală, adevărată de absorbţie este de cam 25%. Ştiu că presa are o tentaţie masochistă de a zice că este de numai 6%-7%, referindu-se strict la fonduri structurale”, a precizat economistul.

Lazea a subliniat că atragerea fondurilor europene este importantă în contextul în care celelalte două surse de finanţare care nu duc la creşterea datoriei externe au scăzut semnificativ în ultimii ani. „Este esenţială atragerea de fonduri europene pentru că celelalte două component, investiţiile străine directe şi remiterile sunt la un nivel mult mai scăzut decât erau în primii ani după aderarea la Uniunea Europeană”, a arătat economistul.

România a atras în primii cinci