Şi în acest an, la 3 mai, a fost sărbătorită Ziua mondială a libertăţii presei, proclamată în 1993, în Adunarea Generală ONU. Cu această ocazie, într-un mesaj comun al dlui Ban Ki-moon, secretarul general ONU, şi al dnei Irina Bokova, directorul general UNESCO, se reaminteşte că libertatea de expresie stă la baza tuturor celorlalte drepturi, iar în acest sens o presă liberă, pluralistă şi independentă este esenţială. Libertatea presei presupune dreptul la opinie şi pe cel de a căuta, primi şi împărtăşi informaţii şi idei prin orice mijloace media şi indiferent de frontiere. Schimbările din lumea arabă au arătat cât de puternice sunt aspiraţiile pentru drepturi în combinaţie cu media modernă sau cea convenţională, iar nou descoperita libertate a presei poate Publicitate transforma societăţile, deschide noi căi de comunicare şi permite noilor voci să se afirme. În comunicat se atrage atenţia că peste tot în lume jurnaliştii sunt hărţuiţi, atacaţi, încarceraţi sau ucişi, fiind totodată amintit Planul de acţiune ONU pentru obţinerea unui mediu liber şi sigur pentru jurnalişti. Trei au fost temele evenimentului din acest an: „libertatea presei are forţa de a transforma societăţile“ (un bun exemplu îl reprezintă imaginile cu vânzătorul ambulant de legume care şi-a dat foc în semn de protest faţă de abuzul autorităţilor tunisiene, care s-au răspândit cu repeziciune datorită noilor tehnologii, ducând în final la căderea regimului dictatorial şi provocând un efect de domino în regiune), „dificultăţile în accesul la informaţii de calitate subminează libertatea presei” (în contextul în care dreptul la opinie şi libertatea presei sunt strâns legat de dreptul de acces la informaţie, trebuie amintit faptul că, potrivit Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, în peste 60% din gospodăriile lumii nu există un computer şi doar 35% din populaţia globului se consideră u