Alegerile parlamentare au scufundat şi mai mult Grecia în criză şi au pus statul falimentar pe curs direct de coliziune cu creditorii internaţionali şi cu Germania, liderii nou propulsaţi în elita politicii greceşti de aversiunea populaţiei faţă de austeritate fiind hotărâţi să renegocieze condiţiile bailout-urilor. Germania, în schimb, a avertizat că fără austeritate Atena nu va mai primi bani, iar BCE a evocat pentru prima dată perspectiva ieşirii Greciei din zona euro.
Liderul coaliţiei radicale de stânga Syriza, Alexis Tsipras, în sarcina căruia a revenit formarea guvernului, a cerut celorlalţi politicieni să se "dezică" de bailout-urile internaţionale dacă vor să participe la alcătuirea executivului. El i-a informat, de asemenea, pe creditorii internaţionali că ţara va renega angajamentele de austeritate.
Chiar şi partidele cu tradiţie la guvernare, Pasok şi Noua Democraţie, care au semnat acordurile de bailout, au sugerat că înţelegerile cu UE şi FMI va trebui renegociate, scrie AFP.
"Verdictul publicului a fost clar: anularea acordurilor de împrumut şi a angajamentelor asumate în faţa Europei şi FMI-ului. Cetăţenii au votat în proporţie zdrobitoare contra politicilor barbare care au venit odată cu acordurile de împrumut", a declarat Tsipras, cel mai tânăr lider politic grec. Coaliţia de stânga condusă de el s-a plasat pe locul doi în alegerile parlamentare.
Analiştii consideră că Grecia se îndreaptă spre noi alegeri, deoarece Syriza are şanse minime să reuşească să formeze noul guvern. Înaintea lui Tsipras, sarcina alcătuirii executivului a revenit lui Antonis Samaras, conducătorul partidului conservator Noua Democraţie, primul clasat în alegeri. Demersurile acestuia au eşuat rapid, aşa cum probabil vor eşua şi cele ale lui Evanghelos Venizelos, şeful Pasok, partid care ocupă locul trei în preferinţele alegătorilor, scrie Finan
