Austeritatea a fost principalul tratament prescris în Europa în lupta împotriva crizei datoriilor provocate de cheltuielile guvernamentale prea mari. Deşi se insistă asupra continuării planurilor de austeritate, există şi specialişti care susţin că acestea nu vor duce decât la o exacerbare a crizei. În plus, alegerile din ţările europene demonstrează că populaţia s-a săturat de austeritate. Prin urmare, politicienii care au susţinut austeritatea au fost sancţionaţi de alegători.

Associated Press a realizat o analiză despre ceea ce a însemnat austeritatea în Europa pentru oamenii de rând, de la creşterea TVA şi scăderea salariilor, la mărirea vârstei de pensionare şi mai puţine locuri de muncă.

Grecia

Grecia, una din cele trei naţiuni din zona euro care au avut nevoie de un plan de salvare internaţională pentru a evita falimentul, a redus cheltuielile la tot ce s-a putut: salariile din sectorul public, pensii, educaţie, îngrijire medicală şi apărare. Drept urmare, şomajul a crescut la peste 21%, sporind revoltele sociale care, uneori, s-au lăsat cu victime. În ultimii doi ani, revoltele au izbucnit frecvent, aproape zi de zi, grevele şi demonstraţiile paralizând şcoli, aeroporturi, gări, feriboturi şi servicii medicale. Pentru a primi cel de-l doilea pachet de salvare, Parlamentul Greciei a fost nevoit să adopte o nouă serie de măsuri de austeritate, concretizate prin scăderea salariului minim cu 22%, la 751 euro, reducerea pensiilor de peste 1.300 euro cu 12%, tăierea cheltuielilor din sănătate şi educaţie şi micşorarea remuneraţiei primite de unii funcţionari publici, cu până la 10%.

Portugalia

Portugalia plăteşte "facturile" pentru un împrumut internaţional de salvare de 78 de miliarde de euro, iar efectul reducerii cheltuielilor publice a fost brutal: economia este de aşteptat să se contrac