Recunosc că ritmul în care premierul Ponta bagă pe gâtul naţiei miniştri pârâţi ai Educaţiei mi-a luat suflul. Nici nu terminasem bine cu Mangafaua Dumitrescu, că veni pe ţeavă Mangul. Ceea ce frapează la aceşti colegi academicieni ai Elenei Ceauşescu este prostia floridă.

Creştin rectoarea l-a prezentat fără să clipească drept garant al standfordelii dânsei pe nimeni altul decât escrocul român de neuitată amintire Bobby Deutsch Megapower.

Acest Mang, acuzat de plagiat, spune în primă instanţă că algoritmul din articol „nu se numeşte algoritmul Mang”, că „n-a copiat, n-a plagiat, că legea lui Ohm e aceeaşi”. Nu ştiu ce facultate a absolvit Mang, dar reacţia aceasta nu e a unui specialist în automatică şi calculatoare. Dacă subsemnatului, ca automatist, mi s-ar fi adus o astfel de acuzaţie, aş fi îngropat presa în detalii privind codurile detectoare şi corectoare de eroare (despre asta înţeleg că e vorba în „opera” d-lui Mang), precizări privind contribuţia mea originală şi ideile aparţinând altor autori citate în articol. Or, acest apparatcik de partid, în faza a doua de tupeu, nu face decât să repete, schimbând placa, că articolul nu-i aparţine! Asta când respectivul text zace tipărit într-un volum, sub semnătura Mang, din 2003. Deci, ditamai universitarul nu are nicio reacţie, vreme de 10 (zece) ani, faţă de un text atribuit lui în „falş” de către Facultatea de Automatică din Craiova, iar în faza a treia pretinde că e o lucrătură la zi a PDL împotriva lui.

Ca şi în cazul madam Dumitrescu, propun o soluţie mai rapidă decât confruntări şi declaraţii ale autorilor plagiaţi în articolele Mang şi Mang: să i se solicite d-lui ministru să ne explice în direct şi la o oră de vârf, în engleză, conţinutul oricărui articol pe care îl recunoaşte ca fiind al său, publicat în această limbă. Voi fi un ascultător atent.

Două lucruri grave îmi vin în m