Instituţie vitală pentru patrimoniu, Biblioteca Naţională a României „conservă, gestionează şi valorifică o parte importantă a tezaurului cultural naţional scris şi participă la construirea unei societăţi moderne, dinamice şi bine informate, prin integrarea resurselor documentare şi informaţionale, deschizând astfel o cale către cunoaştere, în general, şi către cunoaşterea culturii şi spiritualităţii româneşti, în special“. Este, pe drept cuvânt, sistemul nervos central al României, aflat, prin lege, „în slujba educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, în scopul dezvoltării sociale, culturale şi economice a ţării“. Inaugurarea noului sediu a adăugat o pagină exemplară în istoria României moderne. Un reportaj realizat de Iftimie Nesfântu.
În tradiţia europeană, clădirile destinate bibliotecilor naţionale sunt considerate repere arhitectonice definitorii. Întreaga compoziţie arhitectonică a noii clădiri a Bibliotecii Naţionale a României (BNaR), situată în Bucureşti, pe bulevardul Unirii, la nr. 22, este structurată în jurul unui Atrium – un spaţiu al dialogului – care deschide calea către numeroase săli de lectură, de informare şi de conferinţe, către spaţii expoziţionale şi de socializare, librării şi anticariate. Reproiectat în 2008, noul sediu al BNaR avea să fie dat în folosinţă la sfârşitul anului 2011, inaugurarea oficială desfăşurându-se – coincidenţă încărcată cu semnificaţii – în săptămâna 23–27 aprilie 2012, precedată de sărbătorile de Paşte.
Sarcina realizării proiectului „Biblioteca Naţională a României“ a fost atribuită unei societăţi comerciale, în urma organizării unui concurs internaţional de către Ministerul Culturii şi Cultelor în noiembrie 2006. Valoarea contractului: 112.894.627 euro (1.033 euro/mp), pentru clădirea amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătraţi, cu o suprafaţă construită de peste 15.000 de metri pătraţi – apr
