Deşi este un actor cu multe roluri la activ, Marian Râlea consideră că a ajuns să creadă în minunile scenei de-abia după ce a jucat rolul principal din „Îngropaţi-mă pe după plintă", dramatizare a romanului lui Pavel Sanaev, spectacol montat de Yuri Kordonsky la Teatrul Bulandra.

Despre cum i-a schimbat cariera şi chiar percepţia despre lume şi viaţă copilul Saşa Saveliev pe care îl interpretează cu atâta har ne-a povestit şi nouă marele actor într-un interviu acordat României libere.

Spuneţi-ne , vă rugăm, câte ceva despre minunatul şi complicatul copil pe care îl interpretaţi în spectacolul lui Kordonsky.

Ceea ce e interesant la acest personaj e că nu ştim dacă Saşa e copil sau e adultul care-şi aminteşte de copilărie. Cu toţii avem la maturitate revelaţii în ceea ce priveşte copilăria noastră, deşi multora dintre noi nu le place să-şi amintească de faptul că au fost cândva mici. Ei vor să fie numai oameni mari şi serioşi. Propunerea lui Yuri Kordonsky a fost extraordinară pentru că am reuşit împreună să creăm două personaje într-unul singur. Nu ne-am propus asta de la început. Personajul s-a născut pur şi simplu în felul ăsta în timpul lucrului. La început nu ştiam care ton să fie mai gros, cel al adultului sau al copilului, dar în timp „vocile" s-au decantat. Cert e că pentru prima dată mi s-a întâmplat acest miracol, care aparţine teatrului: să joc două personaje într-unul singur. Nu ştiu dacă a fost uşor sau greu, dar pentru mine fost o descoperire că pe scenă se poate mai mult decât făcusem până atunci. Iar atunci când ai alături de tine nişte personalităţi extraordinare, în primul rând doamna Mariana Mihuţ, apoi Andreea Bibiri, Claudiu Stănescu, Valentin Popescu şi tehnicul excepţional de la Bulandra, ţi se pare că totul merge mai uşor. Aşa s-a născut Saşa Saveliev, acest copil-adult atât de fragil şi bolnăvicios, iubit de toată lumea