Gorjenii nu se dau înapoi de la muncile agricole, pentru că le aduc profit. Nu mult spun ei, dar destul cât să aibă cu ce hrăni animalele. Cea mai mare suprafaţă însămânţată în judeţ este destinată culturilor păioase, dar şi la porumb, suprafaţa fiind în creştere comparativ cu anul trecut.

Încă îşi muncesc pământurile la ţară pentru că le dau viaţă, atât lor cât şi animalelor din curte. Este vorba despre gospodarii care nu renunţă la culturile de porumb, grâu, orz şi secară. Recunosc că este o investiţie nu tocmai ieftină de la însămânţat până la recoltat, că ar fi mai convenabil să vândă, dar lor cine le pune mâncare în farfurie?! „Cum să renunţăm la a munci pământul, când altă sursă de venit nu avem?! Este costisitor, e drept, să pui în pământ, să ari, să sapi, să culegi recolta, să treieri etc, dar sunt paşi care aduc şi satisfacţie. I-am învăţat din tată în fiu, acum îi transmitem copiilor şi nimeni nu îşi dă de pomană…în timp ce pământul te răsplăteşte pentru truda depusă”, a subliniat un localnic din Rugi. Cele mai căutate culturi sunt cele de păioase (grâu, orz, ovăz, secară), suprafaţa însămânţată în toamnă fiind de aproape 9.900 de ha. Conducerea Direcţiei Agricole Gorj are veşti bune şi vis-a-vis de faptul că suprafaţa rămasă necultivată cu păioase în toamnă, acum va aduce profit la prorumb. „La porumb, suprafaţa a crescut cu 5.000 de ha, fapt ce se datorează neînsămânţării integrale a suprafeţei cu păioase, din cauza condiţiilor nefavorabile la perioada programată. În şase zile ne aşteptăm să finalizăm campania şi la porumb, iar la majoritatea culturilor, lucrările s-au încheiat”, a declarat Ion Popescu, directorul executiv al Direcţiei Agricole Gorj. Suprafaţa totală însămânţată este de 65.300 de mii de ha, iar ponderea o dau păioasele, în proporţie de cca 10.000 de ha.

Gorjenii nu se dau înapoi de la muncile agricole, pentru că le aduc pro