Odată cu venirea trupelor ruseşti, teritoriul din dreapta Prutului a fost cuprins de o pandemie, provocată de măsurile incoerente ale autorităţilor comuniste. Ajunşi în martie 1944 în Basarabiei, reprezentanţii sovietici, în procesul de pregătire a operaţiunii Iaşi-Chişinău, au evacuat un număr mare de sate pe o distanţă de până la 25 de kilometri de linia frontului.

Măsura a fost realizată în grabă, neorganizat, ceea ce a generat în aceste localităţi un val de boli epidemice: tifos exantematic şi febră tifoidă, dar şi boli venerice. Focare de infecţii au izbucnit şi în unele sate din regiunile Odesa şi Herson, în care au fost strămutaţi moldovenii. Sovietcii au pus totul pe seama „ocupaţiei germano-române a Basarabiei".

Maladia a fost atestată mai întâi în judeţele „eliberate" până la 23 august. Astfel, la 8 mai 1944, Comisarul NKVD al RSS Moldoveneşti, Markeev, a trimis secretarului Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) din RSSM, Nicolai Salagor, şi preşedintelui Consiliului Comisarilor Poporului al RSSM, Tihon Constantinov, un raport secret prin care îi informa că în judeţul Orhei se înregistrează o creştere a cazurilor de îmbolnăvire a populaţiei de tifos exantematic şi de febră tifoidă, iar în satele Jora de Jos, Holercani, Răspopeni, Ordăşei şi Olişcani afecţiunea capătă amploarea unei pandemii.

Câteva zile mai târziu, la 13 mai 1944, acelaşi Markeev, într-un alt raport trimis oficialilor de partid şi de stat din RSSM, menţiona: „După eliberarea raionului Râbniţa de sub ocupaţia germano-română s-au depistat numeroase cazuri de îmbolnăvire a populaţiei de boli infecţioase. La data de 5 mai, în acest raion au fost înregistrate 107 cazuri de tifos exantematic, dintre care 54 sunt în satul Mihailovca, 18 în oraşul Râbniţa şi 11 în satul Ofatinţi".

Rapoartele secrete ale NKVD constatau că numărul celor bolnavi era în creştere.