În Grecia, crearea unei majorităţi care să ducă la bun sfârşit programul de austeritate convenit cu instituţiile financiare pare imposibil de realizat, în condiţiile în care 68% dintre alegătorii eleni şi-au acordat voturile unor partide care se opun acestor măsuri. În acelaşi timp, scenariul ieşirii Greciei din zona euro este din nou luat în calcul în marile capitale europene.
Conform Constituţiei Greciei, după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, preşedintele ţării trebuie să-i dea liderului partidului câştigător mandatul pentru alcătuirea unui Guvern. În cazul în care acesta nu reuşeşte să formeze o coaliţie, mandatul este retras şi oferit liderului partidului de pe locul secund, iar dacă şi acesta eşuează, şeful partidului situat pe locul trei îşi poate încerca norocul.
Lui Antonis Samaras, liderul partidului conservator şi pro-european nu i-au trebuit decât câteva ore pentru a returna mandatul. Preşedintele Karolos Papoulias i-a oferit atunci mandatul lui Alexis Tsipras, liderul grupării radicale de stânga, însă şi şansele acestuia de a forma un Guvern s-au spulberat, ca de altfel şi cele ale liderului Pasok, Evangelos Venizelos.
În cazul în care nu se va ajunge la niciun rezultat, în luna iunie vor fi organizate din nou alegeri, dacă nu va fi însă deja prea târziu. Grecia trebuie să primească în următoarele săptămâni o tranşă de 14,5 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană, dar această sumă nu va fi livrată decât dacă implementarea măsurilor de austeritate va continua.
Fără un Guvern stabil şi mai ales având în vedere dorinţa exprimată de alegători de a înceta împrumuturile, oprirea tranşei de către FMI, echivalentă cu intrarea Greciei în faliment, pare inevitabilă. După cum relatează postul de televiziune CNN, şansele ca Grecia să părăsească totodată zona euro
