Vă propunem să trecem în fugă, de la Biblie la diversitate şi apoi la biodiversitate, via francezii de la Kokopelli, ca să ajungem exact în buncărul norvegian. Sursa: http://www.nordgen.org/sgsv/

Cei ce sunt agnostici, atei sau de alte credinţă, sunt rugaţi să sară direct la pasajele următoare. Aşadar. După unii, totul a început cu facerea lumii. Apoi au fost pusele bazele umanităţii. Cam şovin, s-a început cu Adam, apoi din el a fost declinată Eva. La un moment dat, pe scara evoluţiei biblice, şi-a făcut apariţia Noe.

Dumnezeu a constatat (şi i-a arătat lui Noe) ce note proaste are omenirea în materie de morală. Cum alte mijloace nu îi erau la îndemână Domnului pentru a aduce poporul ales pe calea cea bună, potopul a fost singura Sa opţiune. Noe, având informaţii dinăuntrul sistemului, a trecut la acţiune. A ales Arca ca singură soluţie de păstrare a diversităţii. Nu am înţeles din Biblie dacă a ales şi plante, seminţe de plante.

Biodiversitate

Am apelat la povestea din Biblie, un recurs care, poate ne spune că biodiversitatea este o problemă veche. Dar şi o problemă contemporană. De la revoluţia industrială încoace, omenirea redefineşte continuu o mare parte a ecosistemului în care trăieşte. Exercităm o presiune destul de mare, prin multe activităţi, spre uniformizare, cu scopul de a fi obţinute câştiguri din producţia de masă.

Pentru a vinde unor mase mari de consumatori, răspunsul prin revoluţia industrială a fost standardizarea. Cele două elemente ale modelului sunt productivitatea şi profitul. Însă ce anume sacrificăm pe altarul productivităţii? Diversitatea, unicitatea, consumatorul ca individ, iar în agricultură, sacrificăm diversitatea genetică a speciilor de animale şi a soiurilor de plante. Procesul consumerist se străduie să creeze un consumator unicat căruia să i se furnizeze, în materie de alimentaţie, hrană d