Suntem o familie linistita din Bucuresti, si din casatoria cu sotul meu, Alecu, au rezultat doi copii minunati - un baiat si-o fata.
El a fost violonist la Opera Romana si-a avut concerte peste tot in lume - toata Europa, China, Vietnam, Coreea, Venezuela etc. Am avut o viata foarte tihnita si fericita si ne iubim si-acum ca doi adolescenti, cu toate ca multi ani au trecut peste noi...
Totul a fost frumos pana acum trei ani, cand Alecu nu a mai putut sa mearga deloc. M-am dus cu el la spitalul Fundeni si acolo i s-a stabilit diagnosticul unei boli cumplite si nemiloase: arterita (arteriopatie obliteranta). De atunci, a facut tratament medicamentos (cu anticoagulante clasice), insa fara nici un rezultat. Boala se agrava pe zi ce trecea. In disperare de cauza, am mers din nou la spital, unde i s-a facut o arteriografie si ni s-a spus ca nu se mai poate face nimic - artera era infundata si singura posibilitate sa ramana in viata era amputarea piciorului. Sotul meu a refuzat amputarea - o solutie mutilanta si psihic, si fizic!... Am venit acasa si il priveam toti cu durere, asteptand un semn de la Dumnezeu. Si el a venit! Intr-o zi, fiica mea a cumparat "Formula AS" (singurul ziar pe care-l citim), unde era publicata scrisoarea unei doamne din Busteni, al carei fiu, in varsta de 30 de ani, fusese in aceeasi situatie - i se propusese amputarea piciorului la spitalul din Targu-Mures. Ii multumea din suflet domnului Stelian Chivu, fitoterapeut din Targu-Jiu, care cu ceaiurile, picaturile, unguentele si alifiile pentru masaj pe care i le-a trimis l-a salvat de la amputare, iar in doua luni de zile, a fost din nou "pe picioare". Cu inima plina de speranta, l-am sunat si noi, imediat, pe d-l Stelian Chivu (tel. 0741/20.61.48), care ne-a trimis tratamentul prin posta. Dupa o luna de zile, piciorul sotului meu a inceput sa se incalzeasca treptat, iar dupa inca o
