Renumit loc de bişniţă înainte de '89, e şi astăzi locul unde se fac cele mai multe găinării.
Muncă de agent de ordine și pază în Centrul Vechi: „alergăm parcagii și recuperăm poșete furate”
Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Cinci restaurante erau în Centrul istoric al Capitalei înainte de ’89. Comisarul - şef Costel Ivaşcu le numără pe degete. Pe vremea aia lucra la post fix, la Banca Naţională a României.
Începuse cariera în sistem în 1984 şi spune că zona zero a Bucureştiului era la fel de aglomerată ca şi astăzi. Localurile erau pline de bişniţari care căutau să se căpătuiască de pe urma naivilor veniţi pe Lipscani la blugi, casetofoane, geci şi alte lucruri de mare valoare pe vremea aia.
La Carul cu Bere, la Universal, la Cărăbuşul, la Calul Bălan sau la terasa Ciocârlia cântau lăutarii de se zdruncinau pereţii. Aveau însă program fix – după ora 22.00 trebuia să fie linişte.
Altfel, o încurcau cu Miliţia. Din 1984 până în 1990, comisarul şef Costel Ivaşcu a umplut vreo patru jurnale despre viaţa de atunci, din buricul Capitalei.
Unele lucruri pe care le-a consemnat cu stiloul în caietele cu coperte maronii sunt şi acum "intime". În jurnalul din 1988, de exemplu, anul în care s-a căsătorit, a scris mai mult lucruri personale.
"Eram un poet. La un moment dat scriam şi versuri. Acum nu mai am muze", râde Ivaşcu. Lui îi plăcea la restaurantul Mureşul, de pe Lipscani. Preţurile erau mai mici, mâncarea - cea mai bună.
Ivaşcu îşi aminteşte că-l administra o unguroaică aprigă. Vorbea româneşte, dar în hopuri: "Era şefă de restaurant. S-a spart, la un moment dat, cupola de sticlă. Şi-a chemat pe cineva şi i-a spus: Ia, domnule, cupula asta de-aici!. Erau şi pe vremea aia hoţi de buzunare în Centrul Vechi. Moartea miliţienilor! Comisarul şef îşi aminteşte că li se făceau dosare penale şi, în baza decretului 153, dacă nu
