Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare a fost iniţiată în 2006 şi este o campanie la nivel global de sensibilizare, subliniind necesitatea de protecţie a păsărilor migratoare şi a habitatelor lor. La fiecare al doilea weekend din mai, oamenii din întreaga lume iau măsuri şi organizeză evenimente publice, cum ar fi festivaluri de păsări, programe de educaţie şi excursii de birdwatching, etc Fascinaţia omenirii asupra păsărilor migratoare este evidenţiată în simbolism de-a lungul istoriei, în multe legende antice. De exemplu, în Egiptul antic zeul cu cap de şoim Horus, şi în Peru monumentele liniare de la Nazca sunt mărturii privind influenţa puternică a păsărilor migratoare asupra culturilor. Pentru multe culturi şi în prezent migraţia păsărilor le influenţează viaţa. De asemenea, dintre aceste culturi continuă să se bazeze din punct de vedere economic pe păsările migratoare, acestea stimulând eco-turismul. În plus, fenomenul migraţiei păsărilor este crucial pentru viaţă, ele acţionând ca indicatori ai biodiversităţii, ai sănătăţii ecosistemului şi ai schimbărilor climatice. De asemenea, păsările migratoare, oferă beneficii ecologice esenţiale, cum ar fi polenizarea, asupra ecosistemelor necesare supravieţuirii. În judeţul Constanţa cele mai importante arii de protecţie avifaunistică sunt: Aliman - Adamclisi, Allah Bair - Capidava, Balta Vederoasa, Băneasa - Canaraua Fetei, Canaralele de la Hârşova, Cheile Dobrogei, Dumbrăveni, Dunăre - Ostroave, Lacul Bugeac, Lacul Oltina, Lacul Siutghiol, Lacul Techirghiol, Limanu - Herghelia, Marea Neagră, Pădurea Hagieni, Stepa Saraiu - Horea, Lacurile Taşaul - Corbu. Pe perioada migraţiei în aceste zone şi nu numai, pot fi întâlnite aprox. 379 de specii de păsări dintre care cele mai semnificative sunt: pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), barza (Ciconia ciconia), raţa cu cap alb (Oxyura leucocephala), gâsca cu gât roşu (Branta