Noul proiect al Legii Sănătaţii îi nemulţumeşte pe asiguratorii privaţi, care spun că vechile case de asigurări sunt avantajate. Asistaţii sociali ies cel mai bine. Pentru servicii medicale complexe, românii care muncesc trebuie să plătească pachete suplimentare
Sursa: ARHIVA EVZ
Discuţiile la noua lege a Sănătaţii, care va fi pusă în dezbatere publică la începtul lunii iulie, sunt pe ultima sută de metri. Faţă de varianta veche, care a fost scoasă de pe site-ul Ministerului Sănătaţii după scandalul care l-a implicat pe secretarul de stat Raed Arafat, în noul act privaţii sunt mai puţin favorizaţi.
"Evenimentul zilei" a intrat în posesia proiectului de lege la care se lucrează şi, cu ajutorul celor care au participat activ la discutarea lui, vă prezintă cele mai importante schimbări avute în vedere.
Cât costă serviciile suplimentare
Noutăţile aduse sunt multe şi variate, cu toate că nu se explică foarte clar ce implică pachetul de bază de servicii medicale.
Legea stipulează că se introduc cinci pachete de servicii de sănătate, şi stabileşte clar că spitalele private pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în aceleaşi condiţii ca spitalele publice. Spitalele pot deveni fundaţii dacă vor să-şi plătească angajaţii mai bine decât până acum, iar sălile de operaţii şi aparatura spitalelor publice vor putea fi folosite contra-cost.
În plus, medicii români ar putea să ofere servicii private în spitalele publice, lucru care se practică deja în mai multe ţări ale Uniunii Europene. "În majoritatea spitalelor, la ora 13-14.00, activitatea se reduce foarte mult. Medicii pleacă în privat. Ce ar fi dacă spitalul ar putea să dea posibilitatea medicului să desfăşoare tot acolo aceste activităţi private? O astfel de decizie ar putea aduce beneficii şi spitalelor", declara Vasile Cepoi,
