Poate ca nicaieri in lume contrastul intre cei avuti si cei care-si duc traiul de pe azi pe maine nu este asa accentuat ca in Bangladesh.

Multimea celor care traiesc din gunoaiele adunate de la altii n-are numar. In schimb, are numar multimea de triciclete, principalul mijloc de transport din capitalala, care blocheaza strazile, dar te transporta fara carburanti, numai cu ajutorul pedalelor si fara esapament.

Daca, la asta, mai adaugam si multimea de barci, unde vaslasii dau impresia ca ai ajus la o Venetie salbatica, imginea devine aproape completa - noteaza Big Picture.

Barcagiii isi asteapta clientii la mal, ca sa-i duca peste mocirla.

Fiecare tricicleta e un taxi. Cel cu pedala e soferul, cel din cabina e calatorul. Blocajul e mare.

Pe strazile pentru masini, n-au voie triciclistii. Ar bloca cirulatia care si asa e blocata.

La trenul cu navetisti nu se inghesuie nimeni. Este mai ieftin sa dai cu pedala.

Cartierul de lux al tricicletelor. Aici masinile n-au voie, ca sa nu strice specificul local.

Aici este un fel de Lipscani al Bangladeshului.

Transportul de marfuri merge tot cu omul-putere.

Pe balta, nu e nevoie de triciclete, dar sunt clienti putini, iar barcile cam nesigure: iau apa.

Azi e o si buna: toti transportatorii au clienti.

Pe autostrada, se circula perfect, dar trebuie sa ai trebuie masina. Daca n-ai, iei tricicleta si mergi pe drumuri ocolitoare

Poate ca nicaieri in lume contrastul intre cei avuti si cei care-si duc traiul de pe azi pe maine nu este asa accentuat ca in Bangladesh.

Multimea celor care traiesc din gunoaiele adunate de la altii n-are numar. In schimb, are numar multimea de triciclete, principalul mijloc de transp