O figură impresionantă în cadrul fanfarei saşilor de la Râşnov este cea a lui Gagas Johann.

Întorşi acasă din Germania pentru minivacanţă, saşii din Râşnov au reconstituit pe 1 Mai fanfara care fost dintotdeauna o mândrie locală. Sufletul fanfarei e Walter Kurmes, stabilit de ani buni lângă München. El s-a străduit şi de această dată să-şi reunească vechii colegi, dintre cei rămaşi la Râşnov sau dintre cei stabiliţi în Germania.

Dar cum în oraş nu mai sunt atât de mulţi instrumentişti cum erau altădată, saşii rămaşi aici îşi duc tradiţia mai departe prin fanfara Ţării Bârsei, ce include deopotrivă saşi, români şi secui din toate părţile Braşovului. Saşii râşnoveni care locuiesc în Germania, pe 3 octombrie al fiecărui an, de ziua naţională, au întrunirea tradiţională la Türingen, fanfara săsească fiind deja un element distinct în rândul fanfarelor nemţeşti.

O figură impresionantă în cadrul fanfarei saşilor de la Râşnov este cea a lui Gagas Johann. Născut la 3 ianuarie 1920, într-o veche familie săsească din Râşnov, Gagas Johann a început să cânte în fanfară de la 15 ani.

Meseria a învăţat-o „pe furate”, din ambiţia de a purta uniforma mândră de fanfară, în care erau admiraţi pe străzile oraşului atunci când apăreau la evenimente. A început prin a cânta la trompetă, dar ceea ce l-a făcut de neînlocuit în formaţie a fost măiestria lui la tobe.

Îşi aminteşte că în vremurile de glorie ale fanfarei râşnovene, undeva prin anii ’50, erau 51 la număr în formaţie, iar repetiţiile, sub îndrumarea maeştrilor Schneider şi Tall, aveau loc la actuala Şcoală Generală nr. 2, pe atunci şcoala săsească din Râşnov.

Secretul longevităţii, zice nea Hanz, constă în disciplina în viaţă, armonia în familie şi muncă: „În fiecare zi mă trezesc la 5 şi mă culc la cel târziu 10. La televizor nu mă uit”. De altfel, are numai un aparat radio, o adevăra