In urma luarii din nou in stapanire a Basarabiei de catre Uniunea Sovietica, locuitori ingrijorati din mai multe judete ale provinciei ocupate se intalnesc pentru a-si decide soarta.

La inceputul toamnei lui 1945, in casa lui Vasile Batranac, apoi in cea a lui Victor Solovei, au loc intrevederi intre fruntasii mai multor sate din raionul Soroc, unde pun la cale organizarea unei miscari de rezistenta anticomunista, fiind lipsiti de posibilitatea refugierii in Romania.

In urma discutiilor purtate intre Vasile Batranac, Pimen Damascan, Teodosie Guzun, Nichita Bruma, Nicolae Prajina si Anton Romascan de-a lungul a cateva saptamani, se decide in luna octombrie infiintarea gruparii, cu scopul declarat de a se ridica la lupta impotriva sovieticilor.

Revolta basarabenilor impotriva carmuitorilor comunisti

Au loc pregatiri pentru mai mult de un an, iar din octombrie 1946 ei se reorganizeaza sub numele Organizatia Nationala din Basarabia "Arcasii lui Stefan".

La acel moment, gruparea arata in felul urmator, avandu-i ca membri pe Victor Solovei, Anton Romascan, Ion Bruma, Pricopie Trofim, Nicolae Prajina, Maxim Bruma, Teodosie Guzun, Nichita Bruma si cu Vasile Batranac la conducerea gruparii, iar Pimen Damascan, ca adjunct. Pana in martie 1947, Arcasii lui Stefan numarau peste 140 de oameni.

O miscare disidenta inchegata

Organizatia era bine structurata, fiind impartita la nivelele inferioare in celule care apartineau fiecare de o anumita comuna. La randul lor, aceste celule erau subordonate unei singure sectii teritoriale.

In varful acestei piramide se afla Vasile Batranac. El le ofera luptatorilor un crez, a trasat principalele directii si teluri ale luptei anticomuniste, a stabilit regulile de conducere si organizarea miscarii, dar a intocmit si un indrumar destinat "arcasilor". @N_