Încă de când Grecia a devenit "bolnavul Europei", statele din zona euro s-au împărţit în două tabere: cele care au susţinut păstrarea statului elen în uniunea monetară şi cele care s-au împotrivit acestei soluţii. În ultima vreme, însă, tot mai mulţi europeni se întreabă dacă salvarea Greciei chiar merită cheltuirea a miliarde de euro din banii lor. Chiar ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, spune că zona euro ar putea suporta ieşirea Greciei din uniunea monetară, deoarece sistemul este în prezent mult mai rezistent decât acum doi ani.

Din punct de vedere al amplasării pe continent, Grecia este o ţară periferică. Nici nu stă pe rezerve de petrol, iar principalele surse de venit sunt agricultura şi turismul. La producţia economică a Uniunii Europene, Grecia contribuie cu 5%. Iar cum Războiul Rece a trecut de mult, poziţia sa strategică la marginea Balcanilor nu mai prezintă aceeaşi importanţă.

În al doilea rând, criticii pun la îndoială capacitatea Greciei de a rămâne în cadrul zonei euro. În alegerile de duminica trecută, principalele partide greceşti, care au promis să "înghită medicamentul" prescris de UE şi FMI, au fost marile învinse. Acum, Grecia se află la a treia încercare, cu şanse slabe de reuşită, de a forma o coaliţie de guvernare. Evangelos Venizelos, liderul socialiştilor, clasaţi pe locul al treilea în preferinţele electoratului, a primit sarcina formării viitorului cabinet. Anterior, liderului stângii radicale, Alexis Tsipras, şi cel al partidului conservator Noua Democraţie (Antonis Samaras) au eşuat în această încercare.

Sondajele arată că 70% dintre greci îşi doresc să rămână în zona euro, dar o minoritate substanţială tocmai a votat în favoarea partidelor care se opun austerităţii impuse de Berlin pentru că ei cred că "medicamentul" austerităţii face mai mult decât bine. Pentru acest an, Banca Ce