Comentînd hotărîrea Comisiei de Disciplină a LPF de redisputare a derby-ului clujean, pe care Al. Tudor l-a suspendat în minutul 27, colega Maria Andrieș a numit-o de bun-simț. Îi dau dreptate, dar numai pînă la un punct. Dacă forul condus de Valentin Epure a căutat să liniștească spiritele, se poate spune că n-a greșit întrucît atît U, cît și CFR speră să cîștige la rejucare.

Dezaprob însă verdictul CD din pricină că, deși pritocit timp de 5 ore, mi se pare forțat, tras de păr, din simplul motiv că nu există nici o prevedere în ROAF, chiar nici una, care să permită rejucarea unei partide întrerupte de arbitru din rațiuni disciplinare!

Părerea mea, și nu numai, e că membrii Comisiei de Disciplină și-au propus să nu tulbure și mai rău niște ape tulburi. Da, au detensionat atmosfera, dar atît. Asumîndu-și un compromis, au demonstrat că le lipsește curajul, că nu-s în stare să pună piciorul în prag! Că n-au vrut ori n-au putut contează mai puțin. Important e că n-au respectat legea, preferînd să ia o jumătate de măsură numai ca să împace și capra, și varza!

Să admitem că judecata a fost încurcată de Al. Tudor, care a lăsat să se înțeleagă una pe “Cluj Arena” și a scris alta, cu majuscule, în raport! Conform martorilor oculari, “centralul” s-a plîns supervizorului și observatorului federal că fotbaliștii celor două formații au sărit la bătaie pe tunel, ceea ce l-a determinat să suspende meciul. Altminteri, trebuia să elimine cîte 4-5 din fiecare tabără și s-ar fi ajuns la același deznodămînt: întîlnirea n-ar fi putut continua.

Inexplicabil însă, Tudor n-a notat în foaie numele agresorilor și nici nu le-a reținut carnetele! Dacă arbitrul (scos basma curată de CCA) și-ar fi făcut datoria, Comisia de Disciplină s-ar fi văzut obligată să decidă 0-3 în dreptul ambelor combatante. Dacă însă, variantă plauzibilă, s-a înflorit pe marginea incidentului de