Pe fondul divergenţelor franco-germane, pericolul contagiunii „bolii greceşti” va creşte. Probabil tot mai multe state membre se vor îndrepta spre vechiul stil de Realpolitik.

Puţină lume şi-a amintit, în acest an, de Ziua Europei. Mass media aproape a ignorat-o, iar discursurile politicienilor au omis-o. Doar la Bruxelles, instituţiile europene au încercat să reînvie sentimentul apartenenţei la Uniunea Europeană. Dovadă că atunci când cetăţenilor europeni le merge bine au un euro-entuziasm crescut, iar când situaţia e tulbure, ataşamentul european scade. Aceasta şi pentru că discursul europenist al politicienilor este dominat de conjuncturalismul propriului lor interes şi doar tangenţial de atingerea interesului european.

PROPUNERILE COMISIEI EUROPENE

Merită remarcat mesajul Comisiei Europene pentru ziua Europei/Schuman. Fireşte, preocuparea faţă de criza zonei euro, semnalele transmise de electoratul francez, grec etc. menţin dezbaterea politică europeană la temperaturi ridicate, dar provocarea majoră, identificată de Comisie, este cum să se combine consolidarea fiscală, convergenţa, stabilitatea şi creşterea economică pentru ca Uniunea Europeană să se relanseze în competiţia globală. Dar dacă putem agrea necesitatea unui „mix de ingrediente", este mai greu să se obţină fuziunea de interese naţionale şi locale.

Căci statele membre îşi au partea lor de participare la soluţionarea crizei Uniunii Europene, întrucât de ele depind stabilitatea şi consolidarea fiscală, ca şi susţinerea orientării spre competitivitate. Chiar şi utilizarea potenţialului Pieţei Interne, în vederea creşterii şi dezvoltării, se află în mâinile deciziilor statale. Dar adăugăm imediat că cel puţin la fel de importantă este combinarea inteligentă între interesele statale şi politicile europene, reflectată şi în eficienţa complementarităţii bugetului Uniunii şi fondurilor n