Pentru a-si indeplini angajamentele asumate fata de pensionari, Victor Ponta cauta bani. Ministrul sau de Finante, Florin Georgescu, s-a lansat si el intr-o operatie destinata identificarii unor resurse. Cinstit vorbind, identificarea acestora nu este o operatiune chiar atat de dificila cum pare. Si am sa ofer, in cele ce urmeaza, un singur exemplu. Cel vizand institutia prezidentiala. De acolo pot fi extrasi destul de multi bani fara ca interesele statului sa fie in vreun fel afectate.
La sfarsitul anului 2004, cand Romania inregistra cresteri constante si semnificative ca urmare a guvernarii Nastase, bugetul institutiei prezidentiale a fost dublat. Poate ca nu era necesara atunci o crestere atat de semnificativa. Dar asa a fost sa fie. Domnul Adrian Nastase se pregatea pentru primul mandat prezidential. Pe care l-a pierdut la mustata in fata domnului Traian Basescu. La scurt timp dupa ce a ajuns sef al statului, cel din urma se lauda ca a gasit un buget neasteptat de generos, practic dublu, “elaborat” de cel dintai. Si ce s-a intamplat apoi?
Dupa aceasta spectaculoasa crestere a resurselor prezidentiale, Traian Basescu, in stradania sa de a se califica drept presedinte-jucator, a facut presiuni asupra Guvernului, obtinand noi cresteri ale bugetului. Mai intai s-a intrecut in generozitate, de voie, de nevoie, Guvernul Tariceanu, care si el ar avea o scuza prin faptul ca a asigurat o crestere semnificativa a economiei. Pur si simplu, in trezorerie intrau, an de an, bani din ce in ce mai multi. Au urmat mai multe Guverne Boc. Niciunul dintre ele nu a fost capabil sa asigure crestere economica. Dimpotriva. Ca efect al crizei mondiale, dar si al celei mai proaste guvernari din istoria recenta a Romaniei, veniturile statului au suferit un adevarat colaps.
In aceste conditii, putem considera, fara a fi acuzati de subiectivism, ca toate cresterile buget
