Cel mai vechi ziar, „România liberă", prezintă o analiză a unor evenimente cruciale, care au marcat istoria recentă a ţării noastre.
La începutul anului 1989, nimic nu prevestea marele cutremur geopolitic. Jurnalistul Victor Sebestyen, care a lucrat la publicaţia Evening Standard, scrie în cartea sa, „1989 - prăbuşirea imperiului sovietic", faptul că, la începutul anului 1989, Cortina de Fier mai diviza încă Europa. Ea însemna mai mult decât cei 300 de kilometri de ziduri de beton şi sârmă ghimpată. Cortina de Fier reprezenta graniţa dintre comunism şi lumea liberă, cele două sisteme aflate de o jumătate de secol într-un război mut. Până la începutul lunii decembrie, cele mai multe dintre ţările est-europene răsturnaseră regimul comunist, pe cale paşnică. În România însă, dictatorul Nicolae Ceauşescu părea hotărât să reziste. Într-adevăr, el nu a putut fi răsturnat decât pe calea unei revoluţii sângeroase, izbucnită în Timişoara şi care s-a extins apoi rapid în toată ţara. În redacţia RL, care era, în anul 1989, cel mai „liberal" dintre ziarele publicate în timpul regimului comunist, jurnaliştii au decis să continue să îşi facă datoria.
Din temniţă, la datorie, în redacţie
Veteranul redacţiei „România liberă", Virgil Lazăr, îşi aminteşte acele momente. „Decembrie 1989 ne-a prins cu Maria Costache în fruntea ziarului. În ziua când s-a tras în Piaţa Unirii, din Cluj, i-am telefonat şi, ascultându-mă, n-a mai avut glas. A rostit, mai mult pentru ea, şoptit: «S-a terminat»".
Apoi mi-a spus tare: „Transmite, totuşi, ceea ce se întâmplă acolo", spune Virgil Lazăr. În acele zile fierbinţi, conducerea ziarului a fost preluată de grupul de jurnalişti care a scos primul ziar clandestin anticomunist înainte de anul 1989. Este vorba de Mihai Petre Băcanu, Anton Uncu ori Mihai Creangă. „Trebuie să amintesc eroismul, la propriu, înainte de Revoluţie, a