E complicat la guvernare. O dovedeşte din plin Guvernul Ponta. Nimic din ce declară public nu se potriveşte cu situaţia din "teren". Cel puţin, cazul Mang, care a atras după sine valuri de comentarii în presă, pare că-l depăşeşte pe Victor Ponta. De asemenea, anunţatele "măriri" nu se pot face nici când a decis guvernul, nici în cuantumul în care a decis. Ultimul exemplu este unul minor, despre cum politicianismul sfârşeşte mort de oboseală în faţa realităţii implacabile economice. Cu toate acestea, s-a intrat în linie dreaptă pentru alegerile locale, iar rezultatele vor determina în mare măsură alegerile parlamentare. Deci, să fie economia cât de crudă, dar alegerile trebuie câştigate.
La Brăila, perspectiva datei de 10 iunie a adus după sine o serie de mutări, prefaceri, mişcări de trupe şi răsturnări de situaţie. Primul lucru care atrage atenţia este abundenţa de candidaţi la Primărie. Apoi, la CJ, a urmat un adevărat serial cu retrageri, reveniri, răzgândiri. La o asemenea efervescenţă politică, mă gândesc că ar trebui să existe şi o participare la vot masivă. Scena politică se împarte în alianţe politice, alianţe electorale, partide mici şi candidaţi independenţi. O ofertă demnă de toată atenţia, ţinând cont de faptul că avem de-a face cu vot uninominal într-un singur tur de scrutin. Primul care trece linia de sosire câştigă, cam asta-i regula. Iar regula care decurge de aici este următoarea: cu cât mai puţini la vot, cu atât de puţine voturi vom avea un câştigător. Parcă şi aud în următorii 4 ani reproşul generalizat că primarul sau preşedintele CJ au câştigat cu prea puţine voturi în raport cu listele de alegători. Deci, cu cât prezenţa la vot va fi mai mare, cu atât câştigătorii vor avea mai multă "legitimitate". Şi spun asta covârşit de nesfârşitele discuţii care se fac de 20 de ani pe marginea "legitimităţii". Trăim într-o democraţie popula
