Tensiunile politice din Grecia au adus în prim plan posibilitatea ieşirii din zona euro, Europa începând să estimeze consecinţele unei astfel de decizii, iar Der Spiegel deschide ediţia de luni cu un material intitulat "Acropole, adio - de ce ar trebui ca Grecia să părăsească euro".
Negocierile politice de la Atena vor continua luni, intermediate de preşedintele Karolos Papoulias, după ce partidul de extremă stânga Syriza, care a reuşit să obţină locul al doilea la alegerile generale din 6 mai, a refuzat să susţină un guvern de uniune naţională care ar sprijini programul convenit cu instituţiile financiare internaţionale.
Cele două partide dominante din Grecia, care susţin acordul cu UE şi FMI, nu au reuşit să obţină împreună majoritatea parlamentară.
Grecia se apropie astfel de o nouă rundă de alegeri anticipate, iar posibilitatea ieşirii ţării din zona euro nu mai reprezintă un subiect tabu în Europa.
Plecarea Greciei "nu ar fi neapărat fatală, dar nu este deloc atractivă", a declarat sâmbătă Patrick Honohan, membru în Consiliul Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, potrivit Bloomberg.
Ieşirea Greciei din zona euro este posibilă din punct de vedere tehnic, dar ar aduce daune monedei euro, a adăugat el.
Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a reiterat, într-un interviu acordat Suddeutsche Zeitung, că statele UE care vor ca Grecia să respecte măsurile de austeritate nu pot forţa statul să stea în zona euro.
Dezbaterea creştere economică versus austeritate se va plasa în centrul discuţiilor din următoarele zile dintre proaspăt alesul preşedinte al Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul german Angela Merkel.
Tensiunile politice din Grecia au adus în prim plan posibilitatea ieşirii din zona euro, Europa începând să estimeze consecinţele unei astfel
