În acest moment, există o propunere legislativă inițiată de senatorii USL și votată în Senatul României, prin care ar urma să fie introdus, pentru alegerile parlamentare din acest an, sistemul electoral majoritar cu un singur tur de scrutin (poreclit de mai toată lumea, într-un mod cu totul impropriu, “uninominalul pur”). Asta în condițiile în care comisia parlamentară pentru modificarea actualei legi adoptase prin vot, cu câteva săptămâni în urmă, sistemul “mixt cu compensare”, similar celui folosit în Germania (urmând să fie elaborată o propunere legislativă bazată pe acest sistem).

Explicația inițiativei USL este legată de faptul că, în urma constatării că a ajuns să dețină majoritatea în această Cameră, liderilor acestei formațiuni le-a venit ideea să forțeze adoptarea unui sistem de vot care, prin deformările pe care le produce la nivelul raportului dintre numărul de voturi obținute și numărul de mandate cîștigate, ar avantaja net USL în raport cu PDL și aliații săi, la următoarele alegeri. Intre timp, USL a ajuns să dețină majoritatea și în Camera Deputaților, fapt concretizat în succesul moțiunii de cenzură pe care a inițiat-o împotriva Guvernului Ungureanu.

Sistemul de vot – instrument de strategie electorală

Am fi deosebit de naivi dacă ne-am închipui că există multe locuri în lume unde modul în care se aleg parlamentarii se stabilește ținându-se cont de imperative care țin, spre exemplu, de asigurarea reprezentativității alesului, dar mai ales a parlamentului, de implicarea electoratului în selecția candidaților, de asigurarea șanselor egale pentru toți competitorii, de relația pe care ar urma să o aibă alesul cu circumscripția, etc. Și în România, ca mai peste tot in lume, orice partid politic, atunci când se află în situația de a accepta sau respinge un anumit sistem de vot, face acest lucru plecând de la cele mai egoiste socoteli cu p