Peste 300 de tone de aur. Atât se estimează ca ar fi la Roșia Montană. Nu aurul sau istoria locului au făcut celebră această localitate, ci controversa din jurul ei. Reporterii de la “România, te iubesc” au realizat un reportaj despre cea mai disputată localitate din România, cu păreri pro sau contra proiectului pentru care politicienii și guvernele din România, de 15 ani, evită să ia o decizie care să tranșeze viitorul zonei. Chiar dacă, în acești 15 ani, la Roșia Montană nu a fost scos din pământ nici un gram de aur de către canadieni, politicienii români au știut să exploateze din greu această temă, pentru obținerea de capital electoral.

Pro sau contra exploatare

Să scoatem sau nu aurul din adâncuri? Cât de periculoasă va fi exploatarea pentru mediu? Cât va câştiga statul român din această afacere? Aceste întrebări au împărţit zona şi întreaga Românie în două: pro şi contra exploatare.

Departe de zarva din localitate, sus, în munte, e linişte. Un hău săpat în inima pământului. Un munte ciuntit. Un loc părăsit, lăsat de izbelişte. Aici, cuvântul ecologie pare că nu s-a auzit vreodată. Sub acest dezastru, stă ascunsă cea mai mare comoară din Europa.

De ani de zile, aici, la Roşia Montană, nu se întâmplă nimic. Din Cariera Cetate, statul român a scos ani la rând aur. Aur s-a scos de aici mai bine de 2.000 de ani. Şi încă mai este. Peste 3.000 de tone de aur şi mai bine de 1.400 de tone de argint. Acum şase ani, mineritului din zonă i s-a pus cruce. Minerii au fost trimişi acasă şi totul a încremenit. Zona a rămas complet neecologizată.

O basculantă fără roţi, rămasă încărcată cu bolovani stătea mărturie în urmă cu trei ani despre cum s-a oprit totul. Acum, au rămas doar bolovanii şi o parte din basculantă. Restul a dispărut la fier vechi.

Eugen Cornea, vicepreşedintele unui ONG din Roşia Montană, nu vrea minerit în zonă