Foto: Thinkstock Unii zic că operaţia de apendicită e o chestie de abcedar al chirurgiei. Tocmai de aceea, rezidenţii o execută mai puţin intervin chirurgii cu greutate. Pe de altă parte, se mai spune că operaţia de apendicită poate dura şi 5 minute, dar şi 5 ore atunci când apendicul nu se află la locul lui şi chirurgul trebuie să-l caute.

Uneori intervenţia e dificilă fiindcă infalmaţia apendicului reprezintă o mare diversitate ce adesea se asociază cu peritonită. Se întâmplă ca omul în criză de apendicită să vină la chirurgie târziu: peritonita e veche şi a atins mai multe organe ajungându-se şi la un şoc septic, adică la o infecţie de amploare aducătoare adesea şi de moarte.

De fapt, de apendicită a murit Garibaldi. Apendicită acută trebuie operată. Soluţia este bisturiul. Nişte personalităţi ale chirugiei chiar rosteau sentinţa "un apendic în criză nu trebuie lăsat, până la asfinţitul soarelui el trebuie scos”.

Care sunt semnele clinice ale unei crize de apendicită? Apare o durere în dreapta abodmenului inferior. Durerea debutează în capul pieptului sub osul stern, apoi coboară în fosa iliacă dreaptă cu iradieri şi în partea internă a coapsei. Se instalează lipsa poftei de mâncare şi o senzaţie de vomă, greţurile ajungând până la vărsături. Aflat în criză de apendicită pacientul are o stare febrilă, dar rar peste 38 de grade.

În analiza de sânge creşte numărul de globule albe. Eventual, la ecografie apendicul apare cu un contur dublu, căci peretele suferă de edem.

În ţările ocidentale bogate cei suspectaţi de apendicită sunt supuşi tomografiei computerizate. Totuşi, diagnosticul de apendicită acută nu e uşor de pus.

La femei durerea poate fi şi o suferinţă dată de anexită. Şi necazurile la vezica biliară pot da aceste simptome. Chiar ulcerul perforat poate duce la dureri în zona apendicului.