Primul comunicat de presă din mandatul ministrului Mang este că România a luat bronzul la olimpiada de limba latină Certamen Ciceronianum Arpinas. Lipseşte comunicatul de presă : “Am acceptat să fiu ministru deşi sunt îngrozitor de tupeist şi hoț chiar şi pentru un mic baron bihorean.”
Dintre puținele bucurii, gimnastica feminină, fotbalul, mentaliştii sau poza cu lupoaica după o bere în Centrul Vechi- pe de altă parte, recesiunea şi un guvern care nu pare să înțeleagă că oameni de teapa lui Mang au adâncit România în criză.
Problema pentru USL este că programul de guvernare de relansare economică avea o prognoză de creştere economică de 4% undeva în următorii ani, însă oricine putea să le indice Grecia în faliment şi fierbând. Când vorbim de reintrarea în recesiune nu este de mirare că tonul lui Victor Ponta față de FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană este de o prietenie deosebită.
În cea mai bună dintre lumile posibile, România ar fi putut ocoli recesiunea precum Polonia şi ar fi putut menține o rată scăzută a şomajului. Că nu s-a întâmplat aşa este vina politicienilor pentru care statul este doar un mecanism de a sifona fonduri către diverse interese de afaceri. Dincolo de faptul că polonezii nu ar tolera Mangi în guvern, economia Poloniei are câteva avantaje structurale:
- În 2009, 72% dintre activele bancare poloneze erau străine. Cu toate acestea, cel mai mare jucător de pe piață (PKO BP) precum şi locurile cinci (BZ WBK), nouă (BGK) şi zece (Getin Bank) din clasamentul băncilor erau bănci cu capital majoritar polonez. Prin comparație, România este dominată net de capitalul bancar străin , care a stimulat creditarea în valută iar apoi a impus condiții dure pentru a-şi menține expunerea pe România. De la BNR la Wall Street Journal, privatizarea cvasitotală a sectorului bancar românesc a ajuns să fie criticată în recesiune.
