IPP: Anul trecut, acestea au accesat între 1 şi 3% din fondurile alocate prin Programele Operaţionale

Ar trebui să se implice mai mult beneficiarii direcţi şi mai puţin intermediarii acestora - firmele de consultanţă sau instituţiile financiare

Cei care candidează pentru un mandat în administraţia locală trebuie să înţeleagă importanţa utilizării banilor europeni pentru dezvoltare locală

Autorităţile publice locale au avut anul trecut o rată de absorbţie de 1% sau 3% din POSDRU şi POSCCE, ceea ce dovedeşte că "menţionarea autorităţilor locale ca entităţi eligibile în anumite Axe şi Programe a fost făcută artificial", a informat ieri Institutul pentru Politici Publice (IPP) cu ocazia lansării studiului "Capacitatea şi implicarea administraţiei publice locale în absorbţia durabilă a banilor europeni pentru dezvoltarea comunităţilor din România". Potrivit IPP, proiectele câştigate de administraţia locală "au reflectat mai degrabă gradul de interes local punctual sau capacitatea unor firme de consultanţă de a convinge structurile administraţiei locale să depună proiecte, decât o strategie coerentă de dezvoltare a unor proiecte de anvergură". "Din trecerea în revistă a Consiliilor Judeţene care au accesat cei mai mulţi bani (Suceava, Sălaj, Ilfov, Timiş şi Neamţ) sau cei mai puţini (Braşov, cu doar puţin peste 300.000 euro accesaţi prin proiecte, CJ Ialomiţa, CJ Alba, CJ Satu Mare şi CJ Prahova) rezultă că, în aceşti ultimi ani, nu a existat o gândire unitară în administraţia centrală care să ţină cont de faptul că România îşi stabilise, de exemplu, anumite priorităţi de dezvoltare, aşa-zişii poli de dezvoltare locală, consiliile cu bani puţini fiind exact printre aceştia", se arată în studiu.

Pentru remedierea acestei situaţii, IPP propune efectuarea a cât mai multe dezbateri publice despre priorităţile de finanţare, plecând de la discutare