Modul în care ANAF trebuie să colecteze TVA din tranzacţiile imobiliare din ultimii ani a ajuns în dezbaterea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu sediul în Luxemburg, care a fost sesizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un dosar în care dezvoltatorul imobiliar Corina Hrisi Tulică a contestat controlul făcut de organele fiscale.

Magistraţii Secţiei de Contencios Administrativ a Curţii Supreme au admis cererea avocatului lui Tulică în legătură cu sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare în legătură cu interpretarea unor dispoziţii din Directiva Consiliului 2006/112/CE privind sistemul, comun al TVA (Directiva).

„În temeiul disp art. 267 T.F.U.E. sesizează C.J.U.E cu următoarea întrebare preliminară - în cazul reconsiderării statutului vânzătorului de persoană impozabilă în scopuri de TVA, contrapartida (preţul) livrării bunului imobil fiind stabilită de părţi, fără nicio menţiune cu privire la TVA, art. 73 şi 78 din directiva 2006/112/CE a Consiliului UE trebuie interpretate în sensul că baza de impozitare o reprezintă: a) contrapartida (preţul) livrării bunului stabilită de părţi diminuată cu cota de TVA; sau b) contrapartida (preţul) livrării bunului convenită de părţi? Suspendă judecarea recursului până la pronunţarea de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a hotărârii preliminare", se arată în dispozitivul deciziei Curţii Supreme.

Mai exact, Curtea de la Luxemburg trebuie să precizeze dacă în situaţia în care părţile stabilesc prin contractul de vânzare-cumpărare un preţ final şi irevocabil, iar ulterior autorităţile fiscale consideră operaţiunea de vânzare ca fiind taxabilă datorită reconsiderării statutului de persoană impozabilă a vânzătorului, taxa pe valoarea adăugată aferentă se consideră inclusă în preţ sau se adaugă peste acest preţ? Cu alte cuvinte, care este baza imp