Spatiile verzi sunt reprezentate in Bucuresti, pe langa cele cateva parcuri, de cimitire, sirul de pomi de pe bulevarde, padurea Baneasa si chiar luciul apelor. "Pistele" de biciclete numai piste nu se pot numi, din moment ce sunt invadate de stalpi, chioscuri, banci. In plus, inhalam mai mult praf decat ne permite Uniunea Europeana.
Praful e la el acasa
Bucurestiul este pe locul al doilea in topul celor mai poluate capitale europene cu praf (particula PM 10), potrivit unui studiu Ecopolis pe baza datelor Eurostat.
Cea mai poluata capitala este Sofia, si cea mai putin poluata - Copenhaga.
Nivelul maxim admis de praf este depasit 92 de zile pe an in Bucuresti, comparativ cu limita de 35 de zile pe an, cum prevede norma UE.
Asadar, Romania risca sa se confrunte cu o procedura de infrigement din partea Comisiei Europene pentru depasiri ale nivelurilor permise
Spatiile verzi, "umflate" de padurea Baneasa
Studiul arata ca Bucurestiul pare sa se claseze destul de bine la spatiile verzi, aflandu-se pe locul 4 in clasamentul celor 27 de capitale monitorizate, cu 23 metri patrati de spatiu verde/locuitor. Conform Cadastrului Verde lansat in iunie 2011, spatiile verzi include parcuri, cimitire, aliniamente stradale si paduri.
Insa cifra este umflata, potrivit unor specialisti din domeniu, pentru ca s-a inclus si padurea Baneasa, din marginea Bucurestiului, care in mod normal nu ar trebui sa se calculezela spatiile verzi, ceea ce inseamna ca spatiul verde pe cap de locuitor ar putea fi de doua ori mai mic decat este prezentat in studiu.
Uniunea Europeana cere insa ca pana in 2013, sa se atinga cifra de 26 de metri patrati pe cap de locuitor.
Pe langa Bucuresti, neglijenta privind spatiile verzi se regaseste si in Bratislava (21 metri patrati), Madrid (16 metri