Gaura neagră a datoriilor absoarbe tot mai multe resurse, fără să dea semne că s-ar sătura. Săptămâna trecută a venit vremea Bankia, grup bancar din Spania puternic implicat în sectorul imobiliar, să fie în situaţia de a fi salvat de la moarte de injecţiile cu bani publici în a patra încercare a Guvernului de a repara un sistem bancar şubrezit serios de spargerea balonului din real estate. 4,5 miliarde euro accesaţi de la stat de bancă în cadrul unui program de rostogolire a datoriilor au fost reconvertiţi în acţiuni, iar Guvernul s-a trezit acţionar principal la această bancă, de fapt mai degrabă a luat pe făraş gunoiul unor datorii rele, imposibil de recuperat.

Sac fără fund aceste bănci! Oricât ai băga bani în ele, tot nu astupi sutele de miliarde de dolari şi de euro, echivalente ale creditelor care implodează peste tot în Europa şi aiurea în "lumea civilizată". Ca să rămânem la Spania, un calcul realizat la jumătatea lunii trecute de publicaţia Wall Street Journal spune că în numai patru luni, sistemul bancar din această ţară a topit cele 200 miliarde euro injectate de la Banca Centrală Europeană sub forma facilităţilor de finanţare cu scadenţa la trei ani: 41 miliarde euro prin refinanţări ale datoriilor, 76 miliarde în achiziţii de titluri de stat spaniole, în timp ce 116 miliarde euro le-au reprezentat ieşirile din operaţiuni repo şi retragerile de depozite ale sectorului privat.

Nu numai spaniolii fug cu banii din băncile ciuruite. Grecii au bătătorit deja acest drum în ultimii doi ani. Potrivit statisticilor furnizate de banca centrală a acestei ţări şi preluate de publicaţia online Zero Hedge, în intervalul ianuarie 2010 - februarie 2012, volumul depozitelor populaţiei şi ale companiilor private la instituţiile de credit greceşti s-a redus de la 233 miliarde euro la 164 miliarde euro. Practic, în acest răstimp în numai patru luni intrările a