Poziţia nefirească a lui Victor Pon­­ta ţinându-l în braţe pe pla­gia­torul său ministru Mang, după ce-şi încercase norocul şi cu mult graţioasa, dar ultra­con­tro­versata Corina Dumitrescu, sea­mănă izbitor cu acele parodii ha­ioase care circulă acum pe net, cu Traian ţinând în braţe mai­da­nezul cu fular, pe treptele Mu­zeului de Istorie. O simbolistică solemnă, „cel mai cinstit gu­vern“, se face ţăndări şi se duce pe apa Sâmbetei odată cu hoţiile pe care, din câte vedem, mi­nistrul Educaţiei numit de Ponta şi-a clădit cariera. Abia acum, când cu articolele copiate de Mang, putem înţelege de ce anul trecut acest corifeu al IT copy-paste şi al PSD le-a plâns de milă elevilor traumatizaţi de camerele de luat vederi la exa­menul de Bac. S-a pus, de bună seamă, în locul lor: cum, s-o fi gândit Mang, să-ţi mai îm­po­do­beşti CV-ul cu care să avansezi în viaţă, dacă nu copiezi?!

Aşadar, cu povara lui Mang în braţe, Ponta trece de pe un pi­cior pe altul, încercând să câş­ti­ge timp. Baronii de la particulare tropăie furioşi, presa ţipă, sco­ţând în fiecare zi un plagiat mar­ca Mang, tocmai acum când el se angajase să piloteze „cel mai cinstit guvern al României“ pe ruta Bucureşti-Bruxelles şi retur, dându-i cu tifla din mers dic­ta­torului. „Sunt accidente de par­curs, deşi nedorite, dar ine­vita­bile“ (cum adică, „inevitabile“?), i-a sărit în ajutor Iliescu, dar Pon­ta nu ştie ce să facă. Şi, mai ales, nu poate, pentru că potaia pe care o ţine în braţe şi care începe să semene tot mai mult cu un măgar se ţine strâns, nă­dăjduind că haita transpartinică şi înrăită care simte că acum ori niciodată va pierde ori nu cio­la­nul îşi va face treaba. În partid, în guvern şi în stat.

Deocamdată, Ponta l-a aruncat pe Mang peste gardul Aca­de­mi­ei, poate i se pierde urma prin boscheţii din parc şi presa o să uite. Dar, bucluc! Mang i s-a în­tors la loc, în braţe: