În România, euro se întăreşte, în timp ce deprecierea leului a depăşit în ultimele săptămâni mai multe praguri istorice. Chiar dacă prăbuşirea monedei naţionale în raport cu cea europeană are şi resorturi interne, inclusiv în schimbările bruşte la nivelul guvernului, o dată cu amplificarea problemelor din Grecia economia României riscă să fie prinsă într-o serie complicată de turbulenţe.
Statul elen ar putea intra în încetare de plăţi la începutul lunii iunie, mai devreme decât se credea, a avertizat luni premierul Lucas Papademos, şeful guvernului care ar fi trebuit să-şi încheie mandatul o dată cu formarea unui nou executiv după alegerile de la începutul lunii mai.
După scrutin însă, încercările de formare a unui nou Cabinet au eşuat. Partidul stângii radicale, Syriza, care se opune programului de austeritate cerut de creditorii Greciei, este prezentat ca favorit în cazul unor noi alegeri legislative, care trebuie organizate dacă formaţiunile nu reuşesc să formeze un guvern de coaliţie, potrivit mai multor sondaje, relatează AFP.
Privite de la Bucureşti, semnalele de instabilitate accentuată transmise de Atena devin cu atât mai interesante cu cât principalele bănci greceşti au fost în ultimii ani un jucător activ pe piaţa autohtonă. Chiar dacă unii analişti sunt încă rezervaţi în declaraţii cu privire la impactul „furtunii" de la Atena pe piaţa bancară din România, nu va putea fi neglijată prezenţa principalelor instituţii de profil: National Bank of Greece este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, iar Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank activează prind brand-ul şi sucursalele proprii.
Creditorii internaţionali au reţinut un miliard de euro
Cele două partide dominante din Grecia, care susţin acordul cu instituţiile financiare internaţionale (UE şi FMI), nu au reuşit să obţină împreu
