De ani de zile, Festivalul Internaţional Shakespeare recuperează informaţie. Spectacole care au marcat gîndirea teatrală, hituri mondiale sau legende artistice au venit la Craiova şi Bucureşti prin intermediul Festivalului Shakespeare şi au recuperat datele pierdute despre istoria teatrală recentă.

Unul dintre numele lansate de Festivalul Shakespeare şi apoi preluate de alte evenimente similare româneşti este lituanianul Oskaras Koršunovas. În Romeo şi Julieta, spectacolul său din 2003, prezentat în Festivalul Shakespeare la Craiova şi Bucureşti, Koršunovas relochează love story-ul shakespearian în Italia anilor '50, în două familii rivale de pizzari. Prima parte a spectacolului construieşte detaliat şi cu umor atmosfera efervescentă din cele două bucătării (în care, printre oale şi tigăi, zac şi schelete, trimitere la tragedia viitoare, dar şi reminiscenţă a unui trecut întunecat), cu proverbiala impetuozitate italienească manifestată în dispute culinare care maschează şi nu prea o masculinitate orgolioasă. În partea a doua, există o altă idee regizorală inteligentă: morţii „se văd” unii pe alţii, se întîlnesc în lumea de dincolo. Mercutio salută sosirea în moarte a lui Tybalt, Julieta este aşteptată acolo cu grijă de amîndoi, iar iubirea neimplinită pe lumea asta se desăvîrşeşte pe lumea cealaltă. Giedrius Savickas face un Romeo tăntălău şi instabil emoţional, depăşit de disputele prosteşti în care trebuie să-şi dovedească vigoarea, dar care, odată îndrăgostit, este sfîşiat într-un conflict mult mai serios (atîrnă răstignit între cele două bucătării). Spectacolul lui Koršunovas este încă o variantă de Romeo şi Julieta (discutabilă sau nu), dar dincolo de frumuseţea şi umorul cîtorva scene, nu lasă alte urme.

Dramaturgia organică a lui Eugenio Barba

DE ACELASI AUTOR Această tăcere care ţîşneşte Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc interpretează C