Bucureştiul este la coada Europei în privinţa unor indicatori ai calităţii vieţii, iar pentru a schimba această situaţie este necesară o reformă administrativă a Capitalei, aceasta este concluzia unui studiu care a fost prezentat astăzi de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis în cadrul unei dezbateri la care au luat parte candidaţi la funcţia de primar şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Studiul “Bucureşti, capitala europeană? Organizare administrativă şi indicatori ai calităţii vieţii în capitalele UE” analizează, pe de o parte, o serie de indicatori ce ţin de calitatea vieţii în 27 de capitale europene şi, pe de altă parte, face inventarul modelelor administrative din acestea.
Poluarea cu pulberi în suspensie
Potrivit studiului, Bucureştiul se clasează pe poziţia a doua în topul capitalelor celor mai poluate cu pulberi în suspensie (PM10). Astfel, în București se înregistrează, în medie, 92 de zile pe an cu depășiri ale nivelului admis de pulberi în suspensie faţă de limita de 35 de zile pe an cum prevăd normele UE. Bucureştiul e depăşit doar de Sofia, în care se înregistrează 176 de zile cu depăşiri ale normelor UE.
Spaţiile verzi
În privinţa spaţiilor verzi, Bucureştiul se clasează ceva mai bine cu 23,1 metri pătraţi pe cap de locuitor, chiar dacă mult în urma Vienei (120 de metri pătraţi) sau a Helsinki-ului (100 de metri pătraţi). Bucureştiul este, astfel, la egalitate cu Bratislava (21 de metri pătraţi) sau Ljubljana (25 de metir pătraţi), peste Madrid sau Paris.
Utilizarea bicicletei
Bucureştiul este însă din nou codaş în privinţa utilizării bicicletei ca alternativă la transportul cu automobilul personal. Astfel, doar 0,7% dintre bucureşteni merg cu bicicleta la muncă, comparativ cu 59,5% în Copenhaga sau 45,6% în Amsterdam. Potrivit autorilor studiului, Bucureştiului îi lipseşte în m