Pentru a lămuri niște lucruri încă de la început. În această campanie de alegeri locale nu prea am cum să fiu obiectiv. Opțiunea a fost luată încă înainte ca Eckstein-Kovacs Peter să-și anunțe candidatura pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca. După discuții cu mai mulți prieteni am luat decizia de a-l suna, pentru a-l convinge să facă acest pas. Când l-am sunat am aflat că deja se hotărâse. Să candideze.

Pentru cei care mă citesc în mod constant bănuiesc că această opțiune personală nu are cum să-i surprindă. Atât datorită poziției pe care Eckstein-Kovacs Peter a avut-o și o are în cazul Roșia Montană, cât și pentru faptul că este unul dintre puținii politicieni români care își respectă mai mult principiile și valorile decât ”scaunul”, mai exact funcțiile publice ocupate la un moment dat. În acest sens cu siguranță este o excepție: Eckstein-Kovacs Peter este singurul politician autohton care are la activ două demisii de onoare. În 2008, a renunțat la funcția de președinte al Comisiei Juridice a Senatului, în semn de protest față de poziția colegilor săi de partid care nu l-au susținut în lupta anti-corupție (modificări aduse Legii ANI). Mai recent, în luna august a anului trecut, și-a dat demisia din funcția de consilier prezidențial pentru problemele minorităților tot din motive principiale – poziția lui legată de Roșia Montană venea în contradicție flagrantă de cea exprimată în mod agresiv de președintele Traian Băsescu (detalii aici și aici).

Momentul a rămas memorabil pentru politica românească. În miez de noapte, asumându-și riscurile inerente unei acțiuni de gherilă urbană (amendă), un grup de tineri au lipit pe poarta sediului UDMR din Capitală mesajul ”RESPECT ECKSTEIN KOVACS”. Personal, nu-mi amintesc ca vreun alt politician autohton să fi beneficiat de vreun alt gest asemănător de mulțumire pentru modul în care și-a respectat p