Iesirea Greciei din zona euro pare din ce in ce mai probabila, chiar daca majoritatea grecilor s-au pronuntat impotriva acestei schimbari, in sondajele de opinie, iar costurile aferente ar putea afecta grav intreaga economie europeana.
Dupa alegerile de pe 6 mai, partidele din opozitie si cele care se aflau la guvernare nu s-au inteles asupra unui guvern care sa sprijine masurile de austeritate necesare primirii ajutorului financiar international.
Marti seara, negocierile au esuat, din nou, potrivit liderului partidului socialist Pasok, Evangelos Venizelos. Astfel, miercuri, urmeaza sa se numeasca un guvern interimar, pana la urmatoarele alegeri, ce vor avea loc in prima jumatate a lunii iunie.
Pana atunci, insa, Grecia ar putea fi, deja, in incapacitate de plata, a avertizat actualul premier, Lucas Papademos. Oficialii Uniunii Europene si ai Fondului Monetar International au cerut ca noul guvern, indiferent din cine e format, sa accepte masurile de austeritate agreate in iarna. In caz contrar, Grecia nu are decat sa suporte consecintele, in traducere libera, sa iasa din zona euro.
In prezent, Grecia are un acord pentru un imprumut in valoare de 130 de miliarde de euro, bani pe care ii primeste doar in schimbul reformelor.
In schimb, o eventuala parasire a zonei euro ar avea costuri mult mai ridicate pentru toate statele din Uniunea Europeana, atat directe, cum ar fi detinerile de obligatiuni ale bancilor, cat si indirecte, prin prabusirea increderii investitorilor, manifestata deja in scaderile burselor, precum si a monedei unice in raport cu dolarul si a monedelor emergente, considerate riscante, inclusiv leul, in raport cu euro.
Potrivit unui raport al bancii JPMorgan, costurile asupra zonei euro s-ar ridica la 395 de miliarde de euro, din care 240 de miliarde de euro reprezinta ajutoarele fin