În lume, dinamica disciplinelor din ultimii ani (inclusiv a celor considerate „tradiţionale“, cum sunt cele umaniste) a dus la iniţierea de cercetări inter- şi multidisciplinare laborioase. Un astfel de exemplu îl reprezintă şi noile discipline care au primit, generic, numele de „Medical Humanities“, aflate la confluenţa medicinii şi biologiei cu ştiinţele umaniste. Este vorba de un câmp comun al disciplinelor umaniste (literatură, filosofie, etică, istorie, religie), al ştiinţelor sociale (antropologie, studii culturale, psihologie, sociologie) şi al artelor (literatură, teatru, film, arte vizuale), cu influenţa şi aplicaţiile lor în practica medicală. Organismele de acreditare a revistelor ştiinţifice internaţionale s-au adaptat şi au creat categorii aparte pentru acest tip de publicaţii. Spre exemplu, în respectata bază de date Scopus, multidisciplinaritatea se află pe primul loc în formularul de aplicaţie pentru acreditare. La Thomson Reuters (ISI) a fost creată o categorie aparte pentru acest tip de publicaţii, numită de ei „Humanities, Multidisciplinary“, iar European Science Foundation susţine cercetări mono- şi multidisciplinare în cadrul disciplinei „Humanities“, căutând metodologii şi practici cât mai bune pentru integrarea cercetărilor umaniste în activităţi ce duc la o mai bună comprehensiune. În tot acest timp, o revistă multidiscip Publicitate linară românească – Philobiblon, Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities – a fost obligată ca, pentru acreditarea la Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), să aplice la şapte discipline diferite, ca apoi să fie acreditată la toate cele şapte (!), în categoria B. Redactorul şef al acestei publicaţii ştiinţifice, dl conf. univ. Király V. István, de la Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, totodată şi organizatorul Ate