Mierea de albine şi bulionul sunt cele mai contrafăcute alimente de pe piaţa românească. Fără să ştim, mâncăm miere din glucoză industrială şi aditivi. O găsim pe tarabele comercianţilor şi chiar pe rafturile unor magazine. Asta se întâmplă şi cu multe tipuri de bulion, care n-au văzut roşiile decât pe etichetele... false.

Fiecare negustor bagă mâna în foc pentru produsele lui şi jură că sunt de cea mai bună calitate. Totuşi nu e totul doar lapte şi miere, pentru că, mierea de pe tarabă s-ar putea să nu aibă nimic în comun cu stupul, ci mai degrabă cu un laborator de chimie.

"Avem o probă de miere falsificată cu melasă, este o falsificare parţială, este un amestec de miere naturală şi cu melasă care este un produs rezidual de la industria zahărului şi este un bun agent de falsificare pentru imitarea mierii. Iar la o primă vedere e greu să recunoşi care e falsă şi care nu, spune Roxana Spulbere, şef de laborator din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare apicolă.

Avem trei borcane cu miere care la o primă vedere par identice, numai ca din acestea trei doar unul este sută la sută natural, celelalte două sunt făcute dintr-un amestec de miere, melasă de zahăr şi glucoză industrială.

Din păcate s-a găsit pe rafturi, în supermarketuri, miere cu diferite adaosuri care nu mai reprezintă miere. Mierea prin definiţie nu are voie să sufere nici un fel de adaosuri.

Cea mai frecventă metodă de falsificare este de a combina o cantitate mică de miere naturală cu glucoză industrială la care se mai adaugă şi coloranţi. Însă maiestria falsificatorilor merge până la înlocuirea aproape în totalitate a mierii din borcan cu melasă. Preţul este unul extrem de atractiv. Dacă un kilogram de miere naturală ajunge la treizeci de lei, cea falsă nu trece de 15 lei pe kilogram.

"În urma prelevării şi analizării unor probe