În două săptămâni, medicii vor elibera primele rețete electronice, însă cât de pregătit este sistemul pentru o serie de transformări care promit să închidă cercul antifraudă din sănătate?
Scenariu ideal: asiguratul merge la consult, iar medicul îi prescrie tratamentul cu ajutorul unui soft securizat, care ar trebui să îl atenționeze în caz de orice eroare. Rețeta este apoi publicată pe internet, iar pacientul primește o foaie cu un cod de bare, care va fi scanat ulterior la farmacie. De la dorință la realitate este însă distanță destul de mare. În pragul apariției primelor rețete electronice, beneficiarii sunt nepregătiți și neîncrezători în funcționarea acestui instrument care, alături de cardul de asigurat, ar trebui să prevină fraudele din sistem, evaluate de CNAS la 300 de milioane de euro din bugetul total de circa cinci miliarde de euro.
Principala teamă a beneficiarilor este că reţeta şi cardul vor prelua erorile Sistemului Informatic Unic Integrat (SIUI), a cărui prăbușire a cauzat paralizarea pentru două zile a activității CNAS, la începutul anului trecut.
Fără erori costisitoare
În lipsa unor rigori pentru medici, s-ar putea ca singurul beneficiu al rețetei electronice să fie acela că se scapă de hârtii și ștampile. „Dacă ar exista niște protocoale terapeutice pe baza cărora să se prescrie rețetele, sigur s-ar face o economie substanțială. La ora actuală, se prescriu multe medicamente de nișă, scumpe“, spune economistul Ştefan Petre, de la Spitalul „Carol Davila“, din Bucureşti.
Curtea de Conturi a descoperit că CNAS a decontat, în 2010, medicamente de aproape un milion de euro, prescrise pe numele unor persoane decedate. „O astfel de situație nu va mai fi permisă de noul sistem. Farmaciștii nu vor mai putea fi acuzați că eliberează medicamente mai scumpe în locul celor ieftine, prescrise de medici“, spune Clara Popescu
