În această noapte deosebită Muzeul Judeţean Botoşani vă prezintă o mască lucrată de regretatul meşter Gheorghe Ţugui din satul Chişcovata, comuna Vorona, judeţul Botoşani, în anul 1975.

Meşterul popular, un fin observator al fizionomiilor umane în diferite momente de viaţă, a creat mii de măşti, fiind cunoscut şi apreciat peste graniţă, mergând la festivaluri în Bulgaria sau ca invitat special  în Franţa, în cadrul unui proiect mai îndelungat, făcând demonstraţii practice, în cadrul unor cercuri ce cuprindeau persoane de vârste diferite, despre cum se construieşte o mască,. Creaţiile sale se găsesc astăzi în colecţii muzeale sau particulare din ţară şi din străinătate.

Folosită la obiceiurile de Anul Nou, în ajunul şi în cursul zilei de Sf. Vasile (ocrotitor al sănătăţii), masca a fost purtată în jocul ritual de purificare a spaţiului comunităţii

săteşti, de alungare a duhurilor şi spiritelor rele dincolo de hotarul satului. Purtate de bărbaţi în hora moşilor, aceştia jucau în pas apăsat, măştile reprezentând în acelaşi timp în credinţa străveche strămoşii reînviaţi la Anul Nou, care se întorceau în sat pentru a petrece la moment de sărbătoare cu cei vii, şi, pentru că la momentul încheierii ritualului numai doreau să se întoarcă  în sălaşul lor, măştile trebuiau strânse în toloaca satului şi arse.

Pentru că în unele locuri măştile de moş erau însoţite şi de cele de babă şi care prin jocul lor reprezentau critic comportamentul negativ al sătenilor, purtătorii măştilor stârneau hazul celor din jur, creând bună dispoziţie.

Masca pe care o reprezentăm face parte din recunoscuta colecţie etnografică , de 8000 de piese alcătuită de regretaţii Maria şi Nicolae Zahacinschi, din care au donat Muzeului Judeţean Botoşani, 1146 de piese de ceramică, port popular, ştergare, ouă încondeiate, din diferite zone etnografice ale României, aparţinând