„Adevărul“ vă spune povestea celui care a fost controversatul om de afaceri Triţă Făniţă. În fapt, e şi o poveste a comunismului şi a tranziţiei din România.
În zilele calde de la începutul lui Florar, când România a rămas încremenită sub fumul gros al fleicilor aşternute pe grătar, a trecut neobservată o ştire. La 1 mai 2012 s-a stins Triţă Făniţă (83 de ani), personaj complex şi deloc neglijabil din istoria recentă a României.
Pentru că moartea lui Triţă Făniţă nu este doar simpla dispariţie a unui fost senator cu nume amuzant, este sfârşitul unei lumi şi al unei tipologii. Tipologia celor îmbogăţiţi în comunism şi deveniţi apoi marii baroni ai tranziţiei.
Fiu de jandarm, originar dintr-un sat al judeţului Olt, tânărul Triţă Făniţă urmează Şcoala de Horticultură de la Băneasa pe post de liceu, după care este trecut în producţie, la IAS Ciulniţa.
Aici se remarcă rapid, prin ambiţie şi abilităţi de bun organizator. În anii '50, în urma unui decret emis de Gheorghiu-Dej, i se permite să dea un examen, alături de alţi directori de IAS, prin care îşi obţine diploma de inginer agronom. În 1957 devine directorul IAS Ciulniţa, iar cinci ani mai târziu trece la conducerea trustului Gostat.
Ajunge mai apoi secretar general în Departamentul Agriculturii de Stat, iar în 1972 este numit în funcţia de director al Agroexport, firmă de stat specializată în comerţ exterior cu cereale. „Triţă Făniţă se ocupa, la Agroexport, cu tranzacţii de cereale, adică lua dintr-o parte şi vindea în altă parte.
Avea mulţi bani pe mână pentru acele vremuri, mai ales că nu prea îl controla nimeni", spune Ştefan Andrei, ministru de Externe al României în perioada comunistă.
328 de milioane de dolari în anii '70
Din această postură de director al Agroexport, Triţă Făniţă a tranzacţionat, în anii '70, milioane de to
