Dintre toate cărţile din bibliotecile lumii noi, una anume are o legendă şi un statut aparte. În prima parte a secolului XX, această carte, cu toate volumele ei, se vedea în spatele scaunului capitonat în piele din orice birou de om important – fie că era el politician, medic, avocat sau bussinesman. Tot ea apare în anumite fotografii din Biroul Oval, în spatele lui J.F. Kennedy, deşi nu se ştie precis ce rol a jucat în asasinarea acestuia – dar la zborul primului om spre Lună se pare că a luat parte, indirect. Începînd cu anul 1926, statul sovietic, abia intrat în mîinile lui Stalin, s-a gîndit să-i dea o replică pe măsură – care s-a numit balşaia sovieţkaia. Originalul – şi nu copiile – a rămas, pentru lumea occidentalizată, standardul în materie de cunoaştere şi prima sursă de informare.

DE ACELASI AUTOR Cînd dna Merkel va primi ajutoare de la Madrid (şi Bucureşti) La un vin cu Don Quijote, pe teme de infrastructură De ce UE chiar merită Premiul Nobel Ce-am putea aştepta de la aceste alegeri?Această carte a fost mereu proaspătă, deşi prima sa ediţie a apărut în 1768 – an în care cărturarul Inochentie Micu murea în exil la Roma, iar străbunicul lui Mihai Eminescu era încă un bărbat în putere; an în care America era doar o colonie, iar în Rusia ţarul ctitorea Marea Catedrală din Sankt Petersburg; în anul acela insula Corsica trecea – de la genovezi – în stăpînirea Franţei, şi tot atunci o corsicancă anume, pe nume Letiţia – măritată Buonaparte – era gravidă cu cel de-al doilea copil, botezat (în anul următor) Napoleone. Ei bine, atunci, în decembrie 1768, într-o tipografie din Edinburgh, un grup de învăţaţi s-au gîndit să dea culturii engleze – şi vecinilor lor, înainte de sărbătoarea Crăciunului – o carte taman bună de făcut cadou. Fiind vorba despre cunoaştere şi pentru că unii dintre participanţii la întreprindere erau botanişti, s-au gîndit că cel mai