Copiii supuşi violenţelor fizice şi verbale în mediul şcolar pot dezvolta complexe de inferioritate, care să îl priveze de şansa unei socializări sănătoase la o vârstă în care “gaşca” devine la fel de importantă ca familia.

Copiii întâmpină la şcoală forme diverse de violenţă, pe primul loc fiind cea între elevi, denumită bullying, care include bătaie fizică, îmbrânceli, farse, umiliri publice, porecle, înjurături, împrăştiere de zvonuri în scopul discreditării, ignorare, excludere socială, postare de mesaje inadecvate pe site-uri de socializare, furt de date personale din telefoanele mobile etc. “Comportamentele agresive se intensifică la vârsta şcolară medie şi mare, 10 – 14 ani, adică exact într-o perioadă extrem de complicată, cu efecte grave pe fondul transformărilor şi nevoilor specifice adolescenţei. Bullying-ul răneşte dur copilul, îi afectează încrederea în sine, facilitează apariţia aşa numitelor “complexe de inferioritate”, îl privează de şansa unei socializări sănătoase la o vârstă în care “gaşca” devine la fel de sau chiar mai importantă decât familia. În cazul copiilor mai mici, vor fi afectate performanţa şcolară, cheful copilului de a face lucruri care înainte îi făceau placere, interesul pentru joc – acestea fiind chiar semne precoce la care părinţii şi cadrele didactice pot fi atenţi pentru a-şi da seama dacă copilul este în sănătos şi fericit”, a explicat Diana Stănculeanu, psiholog Salvaţi Copiii.

Expunerea îndelungată şi repetată a unui copil la comportamente de bullying poate duce deteriorarea stimei de sine, izolarea socială, depresia, diferite tulburări de anxietate mergând până la refuz şcolar, tulburări ale comportamentului alimentar, în special în cazul fetelor la vârsta adolescenţei, tulburări de somn, probleme de comportament, tulburare de stress post traumatic, iar unii copii victime ale bullying-ului pot dezvolta şi perpe