În perioada 26–28 aprilie a.c., la Academia Română s-au desfăşurat lucrările unei manifestări de tradiţie – Congresul Anual al Asociaţiei Medicale Române. Despre cele mai importante subiecte abordate am stat de vorbă cu dl prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedintele AMR şi al Congresului.

– Ce sesiuni au trezit cel mai mare interes? – În primul rând, sesiunea omagială „Nicolae Kretzulescu – 200 de ani“ a aniversat naşterea unuia dintre fondatorii României moderne, alături de Ion Heliade-Rădulescu şi Mihail Kogălniceanu. La această sesiune am beneficiat de prezenţa dlui acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române, preşedintele Secţiei de istorie, care a avut o relaţie directă cu descendenţii familiei Kretzulescu şi de la care a moştenit o serie de documente extrem de importante. Plasarea lui Nicolae Kretzulescu printre fondatorii României moderne este justificată de numeroasele poziţii în structurile statului modern: preşedinte al Academiei Române în două mandate, către sfârşitul vieţii, precedate de funcţiile de prim-ministru, ministru al instrucţiei publice, ministru de interne, ministru al finanţelor, preşedinte al Senatului României. De pe fiecare poziţie a sprijinit înfiinţarea unor instituţii emblematice pentru noi: Facultatea de Medicină, Ateneul Român, Asociaţia Medicală Română (înfiinţată în 1857), organizarea învăţământului medical şi structurarea disciplinelor de la acea vreme, fapt rezultat şi din luările de cuvânt ale celorlalţi vorbitori: dnii prof. dr. Radu Iftimovici, conf. dr. Octavian Buda şi dr. Valentin Toma. Ne-am bucurat să avem printre noi două clase superioare de la Liceul Economic „Nicolae Kretzulescu“, înfiinţat de acesta la sfârşitul secolului XIX. Muzeul Literaturii Române este găzduit în Palatul Kretzulescu şi acest lucru ar merita să fie menţionat pe frontispiciul monumentalei clădiri. Cu această ocaz