„Prioritatea zero este combaterea oricărui tip de crimă organizată, cu struc­­turile de informaţii şi operati­ve pe care le aveţi şi, mai ales, îndepărtându-i pe acei colegi ai dumneavoastră care sunt prea apropiaţi sau prea depen­denţi de aceste structuri mafiote”, declara premierul Victor Ponta, la în­vestirea noului ministru de Interne, Ioan Rus.

Afirmaţiile lui Victor Ponta nu reprezintă o noutate. Avertismentul fusese “prins”, cu titlul de vulnerabilitate, în Strategia Na­ţională de Apă­rare 2010 (pe care, în paran­teză fie spus, nici P.­S.D.-ul nu a dorit să o voteze în Parlament şi care, de doi ani, a rămas în stand-by). Pe lista vulnerabilităţilor erau amintite crima organizată şi presiunile şi influenţa pe care încearcă să le exer­cite asupra instituţiilor sta­tu­lui, a unor repre­zentanţi ai clasei politice. O altă confirmare e dată de statisticile I.G.P.R. care indicau anul trecut o creştere a numărului grupărilor infracţionale or­ga­nizate destructu­rate. În toamna anu­lui trecut, ideea era scoasă în evi­den­ţă şi de S.R.I. Directorul instituţiei, Ge­orge Maior, avertiza, în Comisia de Apărare, Ordine Pu­blică şi Si­guranţă a Camerei Deputaţilor, că fenomenul de crimă organizată a crescut şi în in­tensitate, şi în calitate, şi avertiza că, în pe­ri­oa­da urmă­toare, va afecta mai pregnant securi­ta­tea naţio­nală. Acesta spunea că, în ultimii doi ani, S.R.I. prezentase peste 1.500 de informări organelor de cercetare penală, în legătură cu reţelele de crimă organizată. Ce s-a întâmplat cu aces­te in­formări, câte au fost confirmate, câte au fost blo­cate sau muşamalizate sunt detalii în pri­vin­ţa cărora nu s-a pierdut nimeni.

Acum, noutatea legată de abordarea acestor reţele de criminalitate orga­ni­zată – în care sunt prinşi şi oameni din M.­A.I., sau a celor care funcţionează doar datori­tă faptului că beneficiază de consilierea şi pro