După cum am promis, voi încerca să vă iniţiez în domeniul tipograficii lansând o nouă serie de articole – “10 greşeli în lucrul cu textul”. Primul punct “Utilizarea a mai mult de două tipuri de font (typeface) şi mărimi (weight) de caractere pe o pagină/deschidere” este una dintre gafele cele mai des întâlnite în designul moldav. Designerii noştri, pur şi simplu NU ŞTIU când să se oprească. Eu am să-i ajut! Făcând abstracţie de domnişoara sexy, iată un exemplu de utilizare a doar două tipuri de font (typeface) pe o deschidere. Ştiu, o să începeţi a-mi enumera mai mult de două însă, titlurile din interior nu se “pun”, cele de copertă – da. Titlurile sunt de obicei o compoziţie aparte cu scop decorativ, de aceea ele sunt percepute ca “imagine” şi nu ca text.

Prea multe tipuri de font (typeface) pe o singură pagină distrag atenţia şi crează confuzie “distrugând” principiul de integritate în design. Limitaţi-vă la maximum 3, dar mai bine 2 tipuri de font (typeface) per proiect. Prea multe mărimi (weight, slope, width) de caractere, la fel, pot zăpăci cititorul în aşa hal încât să nu-şi mai dea seama care sunt elementele principale şi care – secundare. Astfel, informaţia cu adevărat importantă se pierde! Exemple de coperţi nereuşite ce abundă în tipuri de font (typeface), mărimi şi culori astfel încât nu există o unitate în design şi complică foarte mult distingerea titlurilor cu prioritate, de exemplu cine sunt personajele de pe copertă şi/sau care este articolul-cheie al ediţiei?

Acum, nu interpretaţi greşit. Să utilizaţi doar două tipuri de font (typeface) (ex. “Minion Pro” şi “Myriad Pro”), nu înseamnă să aveţi doar două font-uri în pagină – “Minion Pro 10 pt Regular” şi “Myriad Pro 10 pt Bold“. Fiecare dintre ele are o familie de font, poate fi scrisă cu diferite mărimi (weight) (ex. regular, bold) şi stiluri (ex. roman, italic), în format Sentence