Producătorii de medicamente generice spun că nivelul la care ajunge taxa clawback este "înspăimântător", existând şi situaţii de companii care plătesc 30% din vânzările de compensate în contul acestei taxe.
Taxa clawback se aplică numai în industria farma pe vânzările produselor pe care statul le compensează şi se calculează trimestrial în funcţie de consum, de creşterea companiilor şi de cotele de piaţă în baza unei formule complexe. Taxa există în legislaţie încă din 2009, însă până anul acesta nu s-a aplicat.
Prima dată au plătit în februarie, iar acum vine scadenţa pentru a doua tranşă. Modul în care se calculează această taxă s-a modificat de mai multe ori. "Este înspăimântător. Nu ne-am putut imagina că se poate ajunge la un nivel aproape dublu (comparativ cu tranşa precedentă - n. red.)", a spus Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi CEO al Terapia Ranbaxy.
În cazul producătorului Terapia Ranbaxy, suma pe care va trebui să o plătească până pe 25 mai, termenul scadent, este de aproape 30% din vânzările de compensate (care reprezintă 60-70% din vânzările totale în acest caz), conform informaţiilor furnizate.
Pentru un alt producător, Actavis, vânzările de medicamente compensate reprezintă peste 95% din total, iar în cazul Labormed, acestea au o pondere de 85%. LaborMed plăteşte un clawback de 23% din vânzările de compensate în această tranşă.
Producătorii de medicamente sunt extrem de nemulţumiţi de nivelul mare pe care trebuie să-l plătească în contul acestei taxe şi care, potrivit datelor prezentate, este dublu comparativ cu tranşa precedentă.
Prima dată în acest an, producătorii au plătit clawback în februarie, însă după o altă formulă. Atunci, companiile au scos din conturi 64 mil. euro.
Acum, producătorii plătesc pentru produsele vândute în primul trimestru
